Glonțul de argint sau adevărata moarte a lui Avram Iancu. Teatru

Proiect editorial apărut la 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu, sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders
Partener: Asociația Școala Ardeleană de Editare și Promovare a Cărții
Ilustrația copertei și a siglei „Avram Iancu 150”: Teodor Bogoi
Lector de carte: Radu Constantinescu



„MOȚUL: Bucurie cu primejdie!

IANCU: Semnul primejdiei tresare‑n sufletul moţilor! Sar toţi ca unul la vestea de pojar!

MOȚUL: Nu le e frică de moarte!

IANCU: Nu le e frică, nu! Vin chiuind ca la nuntă și fiinţa lor primește vestea primejdiei pe cea mai ascuţită coardă a ei, acolo unde tresare bucuria!

MOȚUL: Primejdie cu bucurie!

IANCU: De‑acum trebuie să vină! Să vină moţii și tribunii! Dobra să vină și Buteanu să vină… Cu ai lor… Să‑i simt lângă mine… Să fim împreună, așa, toţi laolaltă, să‑nfruntăm primejdia și să așteptăm bucuria!

MOȚUL: Vin! Trebuie să vie!

IANCU: Îi văd cum se‑avântă cu toţii ca într‑o apă limpede, care e nădejdea lor de fericire…

MOȚUL: Veche nădejde! Bătrână nădejde!

IANCU: Bătrână cât neamul, omule! Dar înflorită acum din nou, ca o copilă… O, de‑aș apuca să trăiesc s‑o văd crescând, fecioară… Să‑mi fie mireasă!

MOȚUL: A ta va fi, Avrămuţ: mireasa ta, fericirea neamului!”

* * *

„MOȚUL: Hai, Crăișorule, hai că ne‑așteaptă!

IANCU: Viu, Puidecuc! Viu! Cu pasul tău larg tu‑mi scrii pe inimă o veste cerească!

TNĂRUL: Domnule Iancu! Dânsul este unul din foștii dumitale luptători, un moţ?

IANCU: Da, tocmai asta este!

TNĂRUL: Și cum se numește, domnule Iancu? Vreau să scriu despre el în carneţelul meu!

IANCU: Ha! Păi cum se numește? Se numește în multe feluri…

TNĂRUL: Cum așa? Cum se poate numi în mai multe feluri?

IANCU: Așa, foarte bine, dar dumneata scrie‑l acolo, în carneţelul dumitale…

TNĂRUL: Asta e: Cum să‑l scriu anume?

IANCU: Scrie‑l cuc și altă pasăre!

TNĂRUL: Chiar așa să‑l scriu?

IANCU: Așa, cum îţi spun eu!

TNĂRUL: Și era bun luptător?

IANCU: Ascultă aici! Scrie acolo, în carneţelul dumitale, că nu este râu mai limpede ca Arieșul, popor mai bun și mai frumos ca moţii, nu sunt femei mai frumoase ca buciumanele, soldaţi mai voinici ca vidrenii și scărișorenii… Și nici pești ca păstrăvii!”

* * *
Cuprins

Drăguțul de rege

Jocul măștilor

Glonțul de argint sau Adevărata moarte a lui Avram Iancu

* * *

MIRCEA TOMUȘ (n. 9 ianuarie 1934, Mociu, județul Cluj) este critic și istoric literar. Licențiat și doctor în filologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Redactor al revistei Steaua (1955-1970) și al Editurii Dacia din Cluj (1970-1972). Reînființează și conduce revista Transilvania din Sibiu (1972-1990; 1999-2002). Profesor și conducător de doctorat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
Cărți apărute: Gheorghe Șincai, viața și opera (1965, 1994, 2018), 15 poeți (1968), Carnet critic (1969), Efigiile naturii, antologia pastelului românesc (în colaborare cu Petre Stoica, 1971), Răsfrângeri (1973), Istorie literară și poezie (1974), Opera lui I.L. Caragiale (1977), Mihail Sadoveanu, universul artistic și concepția fundamentală a operei (1978), Mișcarea literară (1981), Romanul romanului românesc (vol. I, 1999; vol. II; 2000), Caragiale după caragiale (2004), Pentru un alt Caragiale (2012), Aripile Demonului (vol. I, 2007; vol. II, 2009; vol. III, 2011; vol. IV, 2013), Secretul Crailor de Curtea-Veche (2014), Un text ascuns în romanul Ion, de Liviu Rebreanu (2015), O mitologie a unor atrizi moderni în roma­nele Hortensiei Papadat-Bengescu (2015), Enigma Otiliei sau amurgul unei lumi fără taţi (2016), Ion Creangă romancier? Un fabulos roman iniţiatic (2017).