Sfântul Grigorie Decapolitul — dosar hagiografic

De șase secole sfântul Grigorie Decapolitul se află la mănăstirea Bistrița Olteniei, măreața ctitorie a Craioveștilor, zidită în epoca de formare Ortodoxiei românești și destinată unui grandios, și unic în felul său, program duhovnicesc, cultural și artistic. 
 
Monah isihast rătăcitor, mărturisitor și taumaturg, în Bizanțul secolului IX, având ca ucenic un poet de talia cuviosului Iosif Imnograful, sfântul Grigorie a fost adus în ultimii ani ai secolului XV în Țara Românească, a doua lui patrie, în care de atunci e o prezență vie care continuă să fascineze și să ne interogheze tăcut. În jurul său s-au țesut de-a lungul timpului Vieți, poeme, icoane, care ascund o mulțime de povestiri uitate, cu surprize și lecții esențiale. 
 
Volumul de față se prezintă sub forma unui pasionant dosar istoric, hagiografic și liturgic comentat, realizat în prelungirea și cinstirea operei de o viață a arhimandritul bistrițean Veniamin Micle. Scopul e acela de a oferi pentru prima dată cititorului român piesele esențiale pentru accesul la memoria integrală a uneia din cele mai populare figuri duhovnicești ale Ortodoxiei în general și a celei românești în special. 
 
Cartea sfântului Grigorie Decapolitului, care el însuși n-a scris nimic, reconstituită în volumul de față adună și descifrează narațiunile, poezia și iconografia născute în jurul sfântului din racla de la Bistrița Olteniei. Toate ne aduc însă mereu aminte secretul miraculoasei transfigurări a corporalității sale. El se află în Cartea pe care o ține în mână în icoanele sale: Evanghelia lui Hristos, a cărei întrupare vie a fost, este și va fi, și pe care ne o arată blând, sever și melancolic, de veacuri. Vom ști asta abia dacă vom învăța să deschidem Cartea Vieții din mâna sfântului din Decapole cu numele vegherii. 
 
Cuprins 
 
Sfântul Grigorie Decapolitul și Bistrița Olteniei — două fenomene și trei perspective (diac. Ioan I. Ică jr) 
I. Perspectivă istorică: Bistrița Olteniei în secolul XIX — monumentul distrus și reinventat / Descoperirea unui tezaur cultural fascinant / Moartea clinică a unei mănăstiri / Miraculoasa resuscitare… / … cu un program tridimensional / Restituirea memoriei / Monografia angajată / Origini isihaste în veacul XIV / Un precursor dispărut înainte de vreme / Un franciscan cruciat în racla de la Bistrița? / Pe urmele unui trup dispărut… / … minoriții și Analele lor / … otomanii și moaștele creștinilor / … bollandiștii și Acta Sanctorum / Mărturia unui provincial franciscan din Vinț — fixația pe Bistrița / Un scriitor catolic român… / … și replica unui istoric / „Mărturii documentare” pentru Decapolit / Trei devastări ale Bistriței într-un secol / „Viața” slavonă postulată… / … și descoperită / „Viețile” în românește / Veniamin Micle versus Filippo de Marchis / Cruciada franciscană a Capistranului și sensurile ei / Romanul istoric al unor relicve franciscane dispărute / Grigorie Decapolitul în trei „dosare” 
II. Perspectivă liturgică: Dosarul liturgic / Slujba-standard pentru 20 noiembrie / Slujba specială greacă a lui Matei al Myrei / Contextul publicării / Slujba specială românească / Contextul tipăririi 
III. Perspectivă hagiografică: Grigorie Decapolitul și Iosif Imnograful în Viețile sfinților / Spre „Viața” bizantină originală / Prima ediție — anonimă / Descoperirea autorului — Ignatie diaconul și operele sale / A doua ediție — sub semnul istoriei / O biografie angajată / O cronologie precisă / Mai mulți Ignatie? / Revelațiile unei corespondențe… / … agitata biografie a unui autor bizantin din secolul IX / Ignatie și Pseudo-Ignatie? / O ediție critică și o introducere revizionistă… / … și o necesară punere la punct / Iosif, ucenicul-poet, și cele două „Vieți” ale lui / Recitind „Viețile” cuvioșilor Grigorie și Iosif în contextul secolului IX / Legenda-sinaxar a Bistriței — cuviosul Barbu ctitorul și minunile lui 
 
* 
 
I. Viața bizantină originală — portretul unui isihast harismatic din veacul IX 
 
Viața și minunile cuviosului Grigorie Decapolitul, de Ignatie diaconul (cca 846) 
 
II. O relatare atribuită 
 
Relatare despre vedenia unui arab devenit martir al lui Hristos 
 
III. Viața ucenicului-poet în două variante 
 
Viața cuviosului Iosif imnograful, de Teofan arhimandritul (cca 900) 
Cuvântare la viața cuviosului Iosif imnograful, de Ioan diaconul (cca 1000) 
 
IV. Notițele Sinaxarului constantinopolitan și primele versiuni românești 
 
Notițele Sinaxarului constantinopolitan (cca 1000) 
Viața și petrecerea svinților (Iași, 1682) 
Sinaxarul din Mineiul slavo-român pe noiembrie (Buzău, 1699) 
 
V. Nou sinaxar și nouă slujbă grecească în Valahia la începutul secolului XVII 
 
Matei al Myrei, Scurtă povestire pentru care pricină s-a alcătuit această slujbă 
Matei al Myrei, Slujba cuviosului Grigorie Decapolitul 
 
VI. Prefețe la slujbele sfântului Grigorie Decapolitul 
 
Șerban Greceanu, Prefața-dedicație către Constantin Brâncoveanu la editarea slujbei în 1692 
Prefața episcopului Râmnicului, Grigorie Socoteanu 
 
VII. Două vizite la Bistrița 
 
Patriarhul Macarie III al Antiohiei și arhidiaconul Paul din Alep (5–7 iulie 1657) 
Mitropolitul Ungrovlahiei Neofit II Cretanul (2–3 august 1746) 
 
VIII. Procesiunea la București în 1765 — două relatări în contrast și un epilog 
 
Hrisovul cancelariei domnitorului Ștefan Racoviță 
Relatarea lui Blasius Kleiner, provincial franciscan din Vinț 
Este sfântul Ioan Capistranul îngropat la Bistrița? (P. Leonard Leemens, 1917) 
 
IX. Cuvântarea unui episcop erudit, 1779 
 
Chesarie al Râmnicului, Cuvânt cu prilejul procesiunii la Craiova la vreme de secetă și lăcuste 
 
X. Tradiția Bistriței — viața și minunile cuviosului Barbu, ctitorul de la Bistrița 
 
Relatarea ieroschimonahului Chiriac Râmniceanul (1826) 
Adaosurile versiunii românești din Viețile sfinților, Neamț, 1811