Religia în epoca romantică. Un imaginar al Absolutului

Pe copertă: Caspar David Friedrich, Visătorul (Ruinele Mănăstirii Oybin) (1840)

 

Cartea se construiește pe conștiința triplei unități romantice: filosofie, artă și religie, postulate de Hegel ca domenii fundamentale ale spiritului. Pe tărâmul ideilor, subiectivitatea, infinită în sine, este reflexul Absolutului, spiritul lui Dumnezeu. Sensul vieții constă în comuniunea ființei umane cu ființa divină, omul fiind imaginea pământeană a acesteia. În epoca romantică, religia aduce, în esența ei, chemarea infinitului. (VASILE VOIA)

* * *

„Religie de exigență și intimitate, religie fără biserică, în stare brută. Cercetare în afara instituțiilor, colocviu singular al sufletelor cu Dumnezeu, experiență a pericolului reprezentat de Dumnezeu, până la limitele în care Ființa și Neantul se leagă într-o comuniune ce scapă cuvântului uman.” (GEORGES GUSDORF)

* * *

„Pe Dumnezeu trebuie să-l căutăm printre oameni. În întâmplările umane, în ideile și sensibilitățile umane se revelează cel mai luminos spiritul cerului.” (NOVALIS)

* * *

„Cu  toate că și ceea ce se numește, de obicei, religie îmi pare a fi unul dintre cele mai minunate și mărețe fenomene, totuși nu pot considera drept religie, în sensul strict al cuvântului, decât ceea ce gândim, scriem și trăim dumnezeiește, și anume dacă-L simțim pe Dumnezeu în noi, dacă o umbră de evlavie și de însuflețire s-a revărsat peste întreaga noastră existență, dacă tot ceea ce facem nu e doar din datorie, ci din dragoste, numai pentru că vrem, și dacă vrem, numai pentru că așa spune Dumnezeu, [și] anume Dumnezeul din noi.” (FRIEDRICH SCHLEGEL)

* * *

„Vă întrebați ce limbaj ar fi destul de misterios, cuvântarea, scrierea, fapta, mimica liniștită a spiritului? Fiecare, răspund eu, și vedeți că asta nu m-a speriat atât de tare. În fiecare sacrul rămâne secret și ascuns profanilor. Lăsați să se roadă coaja, cum vreți; însă nu ne refuzați să-l adorăm pe Dumnezeul care va fi în Voi.” (FRIEDRICH SCHLEIERMACHER)

* * *

Cuprins

Cuvânt-înainte 

Un alt romantism 

Căutarea Absolutului 

Precursorii conștiinței romantice 

De la urgența unei noi mitologii la filosofia mitologiei 

Fragmentul romantic – manifest poetic, filosofic, religios 

Enciclopedismul romantic 

Revelația biblică 

Cuvântările despre religie 

Creștinătatea sau Europa 

Introducere în teoria romantică a sincretismului religios 

Sincretism religios în opera poetică a lui Friedrich Hölderlin. De la zeii Eladei la zeul creștin

„Doar în plină moarte se aprinde fulgerul vieții eterne” (Friedrich Schlegel)

Final la conceptul religie romantică 

     Calea negativă 

Addenda

     Poezia metafizică 

Bibliografie (selectivă) 

Indice de nume

* * *

VASILE VOIA s-a născut la 20 octombrie 1938, în localitatea Slatina-Nera, județul Caraș-Severin. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai în 1963 și a obținut doctoratul în Filologie în 1978. Este critic literar și eseist. Domeniile sale de specializare academică se concretizează în zona literaturii universale și comparate, prin studii și cercetări teoretice și aplicative, dar și în sfera literaturii române și a germanisticii. Pe parcursul activității sale academice, a participat la cursuri de vară și stagii în străinătate la universitățile din Dijon, Berlin și din Stuttgart. La aceasta din urmă a fost și bursier al Fundației Alexander von Humboldt, la catedra profesorului Fritz Martini, între anii 1970 și 1977. A predat Limba și literatura română la Institutul Pedagogic Superior din Seghedin (în maghiară Szeged) (1992-1995), iar în următorii doi ani a fost docent pentru Limba și literatura română, cultură și civilizație românească la Seminarul de Romanistică al Universității din Freiburg im Breisgau.

A publicat volumele: Novalis (studiu monografic), Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic, Literatură comparată. Principii teoretice și studii aplicative, Proza românească dintre cele două războaie mondiale (antologie comentată – Gyula, 1995; București, Editura Palimpsest, 2007-2008, ediția a 2-a), Aspecte ale comparatismului românesc, Invalizii zeului Apollo. Introducere în poezia modernă. Partea întâi: Novalis și Hölderlin, Comparatism și germanistică, Tentația limitei și limita tentației. Repere pentru o fenomenologie a mitului faustic (ediția a 2-a, revăzută și adăugită), Literatura comparată la turnanta ultimului secol. Anxietăți, paradigme, metode, Liviu Rusu: Adevăr și valoare.

Dintre edițiile de autor menționăm: ediția Liviu Rusu (vol. I și II – Editura Dacia; vol. III-VI – Editura Academiei Române), Lucian Blaga, Mareele sufletului (selecție și traducere de Georg Drozdowski, Die Gezeiten der Seele), Liviu Rusu, Goethe – Câteva aspecte, Hans-Georg Gadamer, Heidegger și grecii.