Mănăstiri ortodoxe româneşti - Moldova de Nord
- Preț normal
- 33,00 lei
- Preț de vânzare
- 33,00 lei
- Preț normal
Fără stoc
- Preț per produs
- per
Cod
9789735969677
Iată patru așezăminte mănăstirești „alese” să înfățișeze soarta monahismului ardelean.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiință şi Cultură (UNESCO) a inclus pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul „Bisericile pictate din nordul Moldovei” (jud. Suceava), Biserica „Sf. Gheorghe” de la M-rea „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (pictură exterioară, 1532-1534), precum și alte patru biserici mănăstirești bucovinene pictate în vremea lui Petru „Rareș”: Probota (pictură exterioară, 1532), Humor (p.e., 1535), Moldoviţa („galbenul de Moldoviţa”, 1537), Voroneţ („albastrul de Voroneţ”, 1547); la care se adaugă biserica M-rii Sucevița („verdele de Sucevița”, 1595-1596).
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiință şi Cultură (UNESCO) a inclus pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul „Bisericile pictate din nordul Moldovei” (jud. Suceava), Biserica „Sf. Gheorghe” de la M-rea „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (pictură exterioară, 1532-1534), precum și alte patru biserici mănăstirești bucovinene pictate în vremea lui Petru „Rareș”: Probota (pictură exterioară, 1532), Humor (p.e., 1535), Moldoviţa („galbenul de Moldoviţa”, 1537), Voroneţ („albastrul de Voroneţ”, 1547); la care se adaugă biserica M-rii Sucevița („verdele de Sucevița”, 1595-1596).
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiință şi Cultură (UNESCO) a inclus pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul „Bisericile pictate din nordul Moldovei” (jud. Suceava), Biserica „Sf. Gheorghe” de la M-rea „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (pictură exterioară, 1532-1534), precum și alte patru biserici mănăstirești bucovinene pictate în vremea lui Petru „Rareș”: Probota (pictură exterioară, 1532), Humor (p.e., 1535), Moldoviţa („galbenul de Moldoviţa”, 1537), Voroneţ („albastrul de Voroneţ”, 1547); la care se adaugă biserica M-rii Sucevița („verdele de Sucevița”, 1595-1596).
