Despre sfințenie

Sunt două căi, potrivnice una alteia; una este largă și încăpătoare; cealaltă, strâmtă și îngustă. Două sunt și călăuzele și fiecare caută să atragă pe oameni la ele. Calea cea netedă și înclinată are o călăuză vicleană, un demon rău, care prin plăceri atrage spre pierzare pe cei care îl urmează; cale cea anevoioasă și cu urcuș are călăuză un înger bun, care prin ostenelile virtuții duce pe cei care îl urmează spre un sfârșit fericit. Câtă vreme fiecare dintre noi este copil urmărește ce este plăcut în viața de acum și nu se îngrijește de viitor; dar când ajunge bărbat, după maturizarea gândurilor, vede că viața îi este impărțită înspre virtute și viciu și că privirea sufletului este îndreptată spre fiecare dintre ele; atunci are putința să judece paralel însușirile fiecăreia dintre ele. Și vede că viața păcătoșilor este plină de desfătările veacului acestuia, pe când viața drepților arată pe tăcute numai bunătățile veacului ce va să fie.

Sf. Vasile cel Mare