Despre înfruntarea necazurilor. Scrisoare către cel care suferă (ediția a doua)

Darul de a suferi este mai mare decât darul de a învia morții, pentru că făcând cineva minuni, Îi rămâne dator lui Dumnezeu, pe când dacă cineva suferă, acestuia Dumnezeu îi rămâne dator.
Sfântul Ioan Gură de Aur 

Răbdarea niciodată nu rușinează, răbdarea totdeauna are harul ei, căci te bucură. Da, oamenii sunt neputincioși: Cât o să mai rabd? Până la sfârșit, căci spune: Cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui.
Părintele Dionisie de la Colciu

Cartea de față ar putea fi rezumată prin câteva cuvinte ale unui părinte cu viață sfântă care a trecut la Domnul în urmă cu câțiva ani, părintele grec Simeon Kraiopoulos: Frate, îngăduie Dumnezeu să ai o strâmtorare, o durere, o suferință, o greutate, îngăduie să trăiești ceva care te copleșește până în străfundurile existenței tale? Este o binecuvântare! Te cercetează Dumnezeu! Este ca și cum ți-ar spune: Sunt aici! Oprește-te și ia aminte, întoarce-te și privește-Mă! Nu te lăsa copleșit de situație, oricare ar fi acesta! Vreau să-ți dau ceva! Ce să-ți dau? Pe MIne Însumi! Da, vreau să-ți dau harul Meu și prin aceasta pe Mne Însumi și să te fac Dumnezeu! Voiesc să fii ceea ce sunt Eu, adică Dumenzeu, pentru că te iubesc, te doresc, pentru că ești făptura Mea și pentru tine le-am făcut și le fac pe toate.
Danion Vasile