Istoria Transilvaniei

Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan

69.9 Lei
Costul de livrare se calculeaza odata cu adaugarea produsului in cos si selectarea localitatii destinatie.

"Editia a II-a, revazuta, adaugita si ilustrata Proiect editorial sustinut de Banca Transilvania, aparut sub egida Academiei Romane Centrul de Studii Transilvane si recomandat de Revista Sinteza. Transilvania este astazi o parte a Romaniei si a Europei in acelasi timp, dar, mai presus de toate, este patria primitoare a tuturor locuitorilor sai. Pentru prima oara in istorie, sunt acum premise reale pentru ca toti locuitorii ei sa fie si sa se simta egali si la ei acasa. Tara nu mai este Transilvania de odinioara, dar urmele istoriei sunt peste tot. In trecut, au suferit si au fost fericiti, adesea in momente diferite, si romanii, si maghiarii, si germanii, si evreii etc. Nici suferintele si nici bucuriile nu trebuie uitate. Amintirile trecutului sunt un patrimoniu de nepretuit, iar pastrarea lor este un atribut al popoarelor civilizate. Entitatea transilvana este un dat al trecutului, dar, in acelasi timp, ne insoteste peste tot, astazi, sub ochii nostri. E singurul loc din Europa unde o biserica bizantina sta langa o bazilica romanica, langa o biserica gotica si langa alta baroca, toate vecine cu o sinagoga! De asemenea, singurul loc in care un locas de cult ortodox este la cativa pasi de unul greco-catolic, de altul romano-catolic, de unul calvin, de altul luteran sau unitarian. Aceasta spune mai mult despre convietuirea pasnica decat despre conflicte, iar mesajul acestei lucrari este generos: trecutul trebuie cunoscut nu pentru incrancenare si razbunare, ci pentru destindere si intelegere. Numele de Transilvania se va auzi insa mai des in acesti ani, din mai multe motive: in 2014, s-au implinit 100 de ani de cand cam jumatate dintre toti romanii de-atunci (din Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Bucovina, Basarabia) au intrat oficial in Marele Razboi, pentru o cauza care nu era a lor, ci a imperiilor care-i stapaneau; in 1916, adica acum exact un secol, intra in lupta si Romania, adica treceau batalioane romane Carpatii pentru desrobirea neamului, iar fratii au ajuns sa fie contrapusi fratilor (moment reflectat literar de Liviu Rebreanu, in Padurea spanzuratilor); la 1918, prin cel mai important act de vointa nationala romaneasca, provinciile romanesti intre care si Transilvania s-au unit cu Tara; in 1919-1920, Conferinta de Pace de la Paris a recunoscut pe plan international deciziile de unitate nationala ale poporului roman, ca si pe cele ale polonezilor, ale cehilor si slovacilor, ale sarbilor, croatilor, slovenilor etc. Fireste, aceste acte, ca aproape orice lucru omenesc, au fost fericite pentru unii si triste pentru altii. De aceea, ele, dupa un secol de la petrecerea lor, suscita si vor suscita interesul publicului, al unor specialisti, al mass-media, cu luari de pozitie foarte diferite. In acest context, Transilvania va fi invocata si evocata tot mai des, motiv pentru care nu este de prisos sa-i rememoram trecutul. Este evident ca cea mai importanta chestiune implicata in carte pentru epoca moderna se refera la explicarea, pe baza izvoarelor, a apartenentei Transilvaniei la Romania. Cu alte cuvinte, cititorul este invitat sa inteleaga cum si de ce s-a ajuns la miscarea de emancipare nationala a romanilor, care a condus la integrarea Transilvaniei in Regatul Romaniei. Acesta a fost procesul istoric fundamental al epocii moderne, infaptuit de romani (adica de majoritatea absoluta a populatiei) si finalizat prin organele lor reprezentative, alese si desemnate in mod democratic, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Justetea acestei decizii de unire cu Romania a fost validata de istorie, prin confirmarea sa de catre instantele internationale de dupa Primul Razboi Mondial si apoi prin alte foruri internationale mai recente. Autorii * * * Ioan-Aurel Pop este un istoric roman, profesor universitar si membru al Academiei Romane. Director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Romane, a condus si Institutul Cultural Roman din New York (S.U.A.), precum si Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia (Italia). Din martie 2012, este Rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2015, este presedintele Comitetului National al Istoricilor din Romania si reprezentantul Romaniei in Comitetul International de Stiinte Istorice. Membru in diverse academii si organizatii stiintifice nationale si internationale, visiting professor al unor universitati din S.U.A., Franta si Italia, acad. prof. Ioan-Aurel Pop este, de asemenea, autor a peste cincizeci (50) de carti, tratate si manuale, si a peste trei sute (300) de studii si articole, publicate la edituri de prestigiu si in periodice din peste 20 de tari din Europa, America si Asia. Temele predilecte de cercetare fac parte din domeniul istoriei medievale si moderne timpurii: institutii ale Transilvaniei, relatii intre Tarile Romane, natiunea medievala, raporturi romano-maghiare, paleografia latina si limba latina ca limba a izvoarelor. Ioan Bolovan este profesor universitar, conducator de doctorat si din 2012 prorector al Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca, precum si cercetator stiintific I la Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Romane. Doctor in istorie din anul 1999, a obtinut premiul Mihail Kogalniceanu al Academiei Romane in 2002. Specializat in istoria moderna a Romaniei si demografie istorica, avand din 2015 functia de presedinte al International Commission for Historical Demography (Geneva), a publicat mai multe carti de unic autor si in colaborare la edituri din Romania, Franta, Germania, Olanda, Rusia, Cehia, Argentina, Italia etc., precum si peste 150 de studii in reviste si volume colective din tara si strainatate despre istoria populatiei Transilvaniei, granita militara austriaca, revolutia de la 1848-1849, istoria institutiilor culturale, Primul Razboi Mondial etc."
Fii primul care da un review!
Detalii despre produs:
An aparitie: 2017
Autori: Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan
Editura: Scoala Ardeleana
Editura: Școala Ardeleană
Format: 16x23 cm
ISBN: 978-606-8770-81-9
Pagini: 422

Ediția a II-a, revăzută, adăugită și ilustrată

Proiect editorial susținut de Banca Transilvania, apărut sub egida Academiei Române – Centrul de Studii Transilvane și recomandat de Revista Sinteza.



Transilvania este astăzi o parte a României şi a Europei în acelaşi timp, dar, mai presus de toate, este patria primitoare a tuturor locuitorilor săi. Pentru prima oară în istorie, sunt acum premise reale pentru ca toţi locuitorii ei să fie şi să se simtă egali şi la ei acasă. Ţara nu mai este Transilvania de odinioară, dar urmele istoriei sunt peste tot. În trecut, au suferit şi au fost fericiţi, adesea în momente diferite, şi românii, şi maghiarii, şi germanii, şi evreii etc. Nici suferinţele şi nici bucuriile nu trebuie uitate. Amintirile trecutului sunt un patrimoniu de nepreţuit, iar păstrarea lor este un atribut al popoarelor civilizate. Entitatea transilvană este un dat al trecutului, dar, în acelaşi timp, ne însoţeşte peste tot, astăzi, sub ochii noştri. E singurul loc din Europa unde o biserică bizantină stă lângă o bazilică romanică, lângă o biserică gotică şi lângă alta barocă, toate vecine cu o sinagogă! De asemenea, singurul loc în care un locaş de cult ortodox este la câţiva paşi de unul greco-catolic, de altul romano-catolic, de unul calvin, de altul luteran sau unitarian. Aceasta spune mai mult despre convieţuirea paşnică decât despre conflicte, iar mesajul acestei lucrări este generos: trecutul trebuie cunoscut nu pentru încrâncenare şi răzbunare, ci pentru destindere şi înţelegere.

Numele de Transilvania se va auzi însă mai des în acești ani, din mai multe motive: în 2014, s-au împlinit 100 de ani de când cam jumătate dintre toți românii de-atunci (din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, Basarabia) au intrat oficial în Marele Război, pentru o cauză care nu era a lor, ci a imperiilor care-i stăpâneau; în 1916, adică acum exact un secol, intra în luptă și România, adică „treceau batalioane române Carpații” pentru „desrobirea neamului”, iar frații au ajuns să fie contrapuși fraților (moment reflectat literar de Liviu Rebreanu, în Pădurea spânzuraților); la 1918, prin cel mai important act de voință națională românească, provinciile românești – între care și Transilvania – s-au unit cu Țara; în 1919-1920, Conferința de Pace de la Paris a recunoscut pe plan internațional deciziile de unitate națională ale poporului român, ca și pe cele ale polonezilor, ale cehilor și slovacilor, ale sârbilor, croaților, slovenilor etc. Firește, aceste acte, ca aproape orice lucru omenesc, au fost fericite pentru unii și triste pentru alții. De aceea, ele, după un secol de la petrecerea lor, suscită și vor suscita interesul publicului, al unor specialiști, al mass-media, cu luări de poziție foarte diferite. În acest context, Transilvania va fi invocată și evocată tot mai des, motiv pentru care nu este de prisos să-i rememorăm trecutul.

Este evident că cea mai importantă chestiune implicată în carte pentru epoca modernă se referă la explicarea, pe baza izvoarelor, a apartenenței Transilvaniei la România. Cu alte cuvinte, cititorul este invitat să înțeleagă cum și de ce s-a ajuns la mișcarea de emancipare națională a românilor, care a condus la integrarea Transilvaniei în Regatul României. Acesta a fost procesul istoric fundamental al epocii moderne, înfăptuit de români (adică de majoritatea absolută a populației) și finalizat prin organele lor reprezentative, alese și desemnate în mod democratic, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Justețea acestei decizii de unire cu România a fost validată de istorie, prin confirmarea sa de către instanțele internaționale de după Primul Război Mondial și apoi prin alte foruri internaționale mai recente.

Autorii

* * *

Ioan-Aurel Pop este un istoric român, profesor universitar și membru al Academiei Române. Director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, a condus şi Institutul Cultural Român din New York (S.U.A.), precum și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (Italia). Din martie 2012, este Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2015, este președintele Comitetului Național al Istoricilor din România și reprezentantul României în Comitetul Internațional de Științe Istorice. Membru în diverse academii și organizații științifice naționale și internaționale, visiting professor al unor universităţi din S.U.A., Franţa şi Italia, acad. prof. Ioan-Aurel Pop este, de asemenea, autor a peste cincizeci (50) de cărți, tratate și manuale, și a peste trei sute (300) de studii și articole, publicate la edituri de prestigiu și în periodice din peste 20 de țări din Europa, America și Asia. Temele predilecte de cercetare fac parte din domeniul istoriei medievale și moderne timpurii: instituții ale Transilvaniei, relații între Țările Române, națiunea medievală, raporturi româno-maghiare, paleografia latină și limba latină ca limbă a izvoarelor.

Ioan Bolovan este profesor universitar, conducător de doctorat și din 2012 prorector al Universității Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi cercetător științific I la Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române. Doctor în istorie din anul 1999, a obţinut premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române în 2002. Specializat în istoria modernă a României şi demografie istorică, având din 2015 funcția de președinte al International Commission for Historical Demography (Geneva), a publicat mai multe cărţi de unic autor și în colaborare la edituri din România, Franța, Germania, Olanda, Rusia, Cehia, Argentina, Italia etc., precum și peste 150 de studii în reviste și volume colective din ţară şi străinătate despre istoria populaţiei Transilvaniei, graniţa militară austriacă, revoluţia de la 1848-1849, istoria instituţiilor culturale, Primul Război Mondial etc.

An aparitie 2017
Autori Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan
Editura Scoala Ardeleana
Editura Școala Ardeleană
Format 16x23 cm
ISBN 978-606-8770-81-9
Pagini 422

Spune-ne parerea ta despre acest produs

Notificare prin e-mail cand apar comentarii noi

 
 
Scroll