Viziunea teologică a sfântului Roman Melodul - STUDII 4

Lucrarea de faţă îşi propune, în primul rând, să completeze, câtuşi de puţin, bibliografia naţională referitoare la acest imnograf bizantin, care, prin viaţa şi prin opera sa, a fermecat în secolul al VI-lea cetatea Constantinopolului. 
 
Prin această ediţie românească vom înţelege poate şi caracterul ecumenic al unei traduceri: acela de a ne apropia ca şi creştini, ca şi neamuri, unii de ceilalţi, de vreme ce însuşi Roman Melodul nu şi-a redactat opera pentru vreun anume popor, ci a scris pentru neamul cel ortodox. Ortodoxia nu este un merit sau un privilegiu acordat unui anumit neam, ci este o familie strâns unită, care trăieşte în mod real şi dinamic taina naşterii, morţii, Învierii şi Înălţării lui Hristos la cer. 
 
Autorul Ionnis Kurembeles, profesor la Catedra de Teologie Dogmatică din cadrul Facultăţii de Teologie din Tesalonic nădăjduieşte ca încercarea de transmitere a unei îndepărtate cercetări a lucrării marelui imnograf şi încadrarea ei în bibliografia teologică românească va contribui la dialogul teologico-ştinţific contemporan despre valoarea vieţii noastre eclesiastice comune, care se sprijină pe operele Sfinţilor Părinţi, vechi şi noi, care niciodată nu s-au luptat pentru drepturile de autor, ci pentru dreptul mântuirii omului în Hristos! 
 
Asemenea ermenii patristico-istorico-dogmatice (precum cea de faţă. redactată de profesorul. Ioannis Kourembeles) dau mărturie concretă despre realitatea că încet, încet dogmatiştii se re(întorc) la izvoare, scriindu-şi comentariile, nu dintr-o „sumă” de cunoştinţe asimilate de-a lungul vremurilor sau poate din simple „amintiri”, ci sondând în litere şi în duhul patristic, aşa cum observă traducătorul Alexandru Prelipcean, asistent al Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloaie”, Iaşi. 
 
La începutul lucrării se găseşte un discurs introductiv despre Sfântul Roman Melodul, care-l apropie pe cititor de acest mare poet eclesiastic. Din această apropiere, cititorul interesat va putea să pătrundă în mod profund în ceea ce oferă următoarele două studii. În acestea nu se vede doar folosirea terminologiei hristologice de către Sfântul Roman. Cum nici faptul că acesta este autorul Imnului Acatist, ci se vede şi exprimarea poetică a acestei teologii, care s-a impus în cea mai nouă terminologie, denumită neocalcedoniană. În următoarele două studii se prezintă teologia Sfântului Roman şi se analizează în mod convingător exprimarea şi scopul ei profund, aspecte care au fost interpretate în mod eronat în bibliografia curentă. 
 
Ne interesează realitatea că Sfântul Roman nu face o simplă poezie, ci doreşte să creeze conform cu ceea ce trăieşte creştinul, un Hristos Care este incomparabil superior faţă de orice om şi, totuşi, atât de uman! Prin urmare, este vorba despre un Dumnezeu atât de apropiat de toţi oamenii, încât a purtat trup omenesc, a purtat pe fiecare om în parte. 
 
Vă invit la lectură cu luare aminte la faptul că cel mai optimist mesaj pe care Roman Melodul doreşte să-l transmită se bazează pe realitatea că însuşi Dumnezeu S-a făcut om, fără să-Şi piardă ipostazul dumnezeiesc. Astfel, şi numai astfel, Sfântul Roman, consideră că pătimirea lui Hristos şi Învierea Sa sunt, desigur, fapte absolut necesare pentru mântuirea noastră.