Spiritualitatea apoftegmelor părinților. Apophthegmata patrum

Lucrarea de fața este o revizuire a primei ediții a carții Cuvinte de folos din Apoftegmele Parinților, ce abordeaza spiritualitatea Parinților Deșertului, in special icoana Parintelui spiritual. „Un singur lucru trebuie”1, si anume omul lui Dumnezeu, omul duhovnicesc si purtator de harisme, care nu a lipsit niciodata din Biserica Ortodoxa. Acolo unde el a existat si exista in continuare, Dumnezeu Se arata si omul este binecuvantat, fericit si mantuit, caci acolo „legea firii este invinsa”, la fel ca si lumea, spiritul lumii si coruptia sa. De omul duhovnicesc avem nevoie noi toti, cei mai tineri si mai varstnici, cei de ieri, de azi si de maine.
Omul duhovnicesc nu poate exista si nu se poate dezvolta decat acolo unde se afla Biserica impreuna cu plinatatea darurilor si harismelor sale. Omul duhovnicesc este omul despatimit, care a gustat inca din aceasta viata harul invierii. Omul desavarsit, omul duhovnicesc, nu poate sa creasca decat intr-un loc plin de adevar si de har, un loc al sfinteniei si sfintirii.
Acest loc este Biserica Profetilor, a Apostolilor, a Sfintilor si a oamenilor placuti lui Dumnezeu. In ea totul este sfintenie si sfintire si sfinti. Biserica este a Sfintilor si a Sfinteniei. In ea totul este har si totul face ca harismele sa creasca. De ce? Pentru ca Hristos este cu totul prezent in fiecare celula a Trupului Sau teandric si in El se afla tot harul dumnezeiesc si taumaturgic, care ii sfinteste si indumnezeieste pe toti credinciosii care Il doresc si Il cauta pe Hristos: „Pe toti i-a cinstit cu un singur fel de nastere, cea duhovniceasca. Toti am primit o singura cetatenie, cea din Ceruri.
Toti purtam aceeasi cruce...