Iisus la Niceea. Arianism. Ateism. Nihilism

Mihail Neamțu este un intelectual neliniștit care trece cu neverosimilă ușurință (dar nu și ușurătate) din spațiul bibliotecii în câmpul de luptă culturală, politică sau apologetică. Fără a se considera pe sine un avocat al lui Dumnezeu, autorul nostru scrie, totuși, ca un prieten al sfinților. I-a citit, i-a îndrăgit, i-a comentat. De această dată, incisiv și sintetic, Mihai Neamțu ne propune un tur de forță
 în jurul celei mai importante dezbateri din istoria dogmei creștine: Crezul de la Niceea (325). Ruptura inițială dintre creștinismul
 ortodox (ilustrat aici de sfinții Atanasie cel Mare și Grigorie de Nyssa) și arianism (reprezentat de Eunomie al Cyzicului) a condus, pesemne, la metamorfozele ideologice ale Occidentului secular, triumfând în ateism și nihilism. A fi sau a nu fi creștin? Iată întrebarea tulburătoare a Antichității târzii, dar și a epocii noastre. Pentru scriitorii moderni, de la Lev Tolstoi până la filozofii contemporani, Niceea a devenit dintr-o piatră unghiulară a Bisericii o piatră de poticneală. Recomand călduros întâlnirea cu penița lui Mihail Neamțu,  cel îndrăgostit mai puțin de slovă și mai mult de Cuvânt.

– Pr. Visarion Alexa