Mitul copilului răsfățat

Potrivit lui Alfie Kohn „important este nu cum si cat ne iubim copiii, ci cum percep ei iubirea pe care le-o purtam”. In Mitul copilului rasfatat, autorul analizeaza in detaliu tocmai aceasta perceptie si efectele conditionarilor, prin cateva concepte definitorii pentru personalitatea copiilor mici sau a tinerilor: stima de sine, tarie de caracter, auto-disciplina, autocontrol sau autoreglare. Pedepsele si recompensele, notele si premiile, alta directie de studiu a lucrarilor lui Alfie Kohn, se subordoneaza aici imaginii pe care si-o creeaza copiii asupra propriei persoane, in urma relatiei cu parintii si a interactiunilor din institutiile de educatie. De aceea, Mitul copilului rasfatat ofera atat o revizuire istorica a metodelor de crestere a copiilor bazate pe control psihologic si a sistemului educational axat pe note si competitie, cat si o evaluare a ultimelor studii si publicatii in domeniu, permitand o mai buna intelegere a teoriilor expuse.

Astfel, primele capitole au in centru perspectiva parintilor si a profesionistilor in educatie, printr-o analiza critica a stereotipurilor despre parintii „permisivi” sau „elicopter”, iar ultimele abordeaza aceleasi teorii din perspectiva influentei pe care aceste practici o au asupra copiilor.

Mitul copilului rasfatat extinde viziunea dincolo de familie sau de institutia educationala, plasand fiecare enunt in context socio-cultural, economic si politic. Critica sociala prezenta in toate lucrarile lui Alfie Kohn creeaza, in Mitul copilului rasfatat, un nou concept si un nou deziderat: sa crestem rebeli! Copii care vor avea capacitatea nu doar de a le raspunde parintilor, ci de a regandi lumea, nu doar de a ajuta la stransul mesei, ci de a reconstrui societatea, nu doar oameni mai buni, ci si cetateni mai capabili.