Ortodoxia şi apusul în tradiţia spirituală a românilor, vol. II
- Preț normal
- 90,00 lei
- Preț de vânzare
- 90,00 lei
- Preț normal
Fără stoc
- Preț per produs
- per
Cod
9780643710573
Format: 17x24 cm
Pagini: 508
An aparitie: 2012
Interesul pentru subiectul prezentului studiu s-a născut în timpul anilor de studenţie (1990-1994), în urma întâlnirilor şi a discuţiilor teologice, intelectuale şi spirituale pe care le-am avut cu distinsul profesor de vrednică amintire Academicianul Virgil Cândea (1927-2007). La umbra legăturii noastre de suflet creată atunci şi ancorată pentru veşnicie, una dintre seminţele semănate de iubitul meu profesor pe ogorul căutărilor mele spirituale şi intelectuale a fost ecumenicitatea Ortodoxiei, atât de bine ilustrată în secolele anterioare, însă mai puţin trăită în vremurile de acum.
Pentru edificarea acestui adevăr, îndemnul lui a fost să purced la studierea unei file din istoria Ortodoxiei, şi anume, realitatea ei trăită de un neam printre alte neamuri, adică de poporul român.
Cercetarea a fost concepută iniţial pentru secolele XVII şi XVIII, având ca obiectiv prezentarea Ortodoxiei aşa cum a fost simţită şi trăită de români în faţa curentelor vremurilor de atunci, într-o relaţie strânsă şi dincolo de barierele strâmte ale Naţionalismului, aşa cum se va şi demonstra de fapt în paginile lucrării, cu alte neamuri de aceeaşi credinţă, dar şi de alte confesiuni.
În acel timp, românii au fost expuşi, ca şi întreaga lume ortodoxă, unor intense propagande apusene, iar studiul a fost proiectat să surprindă reacţiile Bisericii Ortodoxe din Ţările Române şi diferitele forme ale luptei de apărare a credinţei, care se vor desfăşura în unitatea deosebit de valoroasă a lumii ortodoxe de atunci (Patriarhiile orientale şi Bisericile Ortodoxe din lumea slavă), în faţa presiunilor propagandei romano-catolice şi a celei protestante, precum şi în faţa inovaţiilor Iluminismului.
Însă, datorită bogăţiei materialului documentar strâns şi a masivităţii lucrării ce ar fi rezultat din ducerea la bun sfârşit a proiectului, precum şi datorită timpului limitat de a pune capăt studiului sub forma tezei de doctorat, am fost obligat să mă rezum doar la secolul al XVII-lea şi numai la aspectul legat de propaganda protestantă, de vreme ce aceasta a dominat în acel secol.
Despre subiectele şi personajele tratate în acest studiu s-au scris mai multe sau mai puţine, însă, lipsea o lucrare de sinteză, dar şi de analiză, în acelaşi timp, a unor opere teologice în spiritul epocii respective, aspecte care vor constitui şi unicitatea studiului de faţă, menit să atragă atenţia tocmai asupra zestrei spirituale moştenite de români încă de la formarea lor ca popor şi a luptelor de apărare a acestei moşteniri, sub diferite forme şi cu multe sacrificii, în ecumenicitatea Ortodoxiei care se trăia în acele epoci.
Desigur că multe probleme am avut de întâmpinat pe parcursul redactării acestui studiu, unele de ordin economic, altele de natură administrativă, la care se adaugă şi cele legate de spiritul naţionalist străin Ortodoxiei, dar cultivat, în mod paradoxal, peste tot în lumea ortodoxă de unele cercuri. Toate acestea au fost depăşite prin puterea şi ocrotirea Bunului Dumnezeu Celui în Treime slăvit, prin mijlocirile Maicii Domnului şi rugăciunile Sfinţilor, astfel ca prin încurajarea şi întărirea unor oameni de inimă să purced la terminarea lucrului început.
Drept care, pentru scrierea acestei lucrări se cuvine să aduc un omagiu de recunoştinţă reputatului meu profesor Virgil Cândea şi prinos de alese mulţumiri domnului profesor Constantin Skuteris, coordonatorul tezei de doctorat, pentru îndrumarea timp de mulţi ani şi înţelegerea de care m-am bucurat, sprijinul şi îndemnurile date, încrederea şi răbdarea acordate, interesul şi grija manifestate faţă de persoana mea.
Aceleaşi mulţumiri le aduc şi profesorilor din comisia referenţilor ştiinţifici, domnilor Vasile Iannopulos şi Nicolae Xexakis, care mi-au arătat multă înţelegere şi răbdare, dându-mi şi preţioase sfaturi.
Pe lângă cei menţionaţi mai sus, mulţumirile mele se îndreaptă şi către distinşii profesori Prea Cucernicul Părinte Gheorghe Metallinos, Decanul Facultăţii de Teologie, Înalt Prea Sfinţitul Hrisostom Savatos, mitropolit de Mesinia, Prea Cucernicul Părinte Dumitru Tzerpos, precum şi către domnii Nicolae Tzirakis, Vlasios Fidas, Panaiotis Bumis, Emanuel Constantinidis şi Dumitru Gonis, domnişoara lector Marina Kolovopulu, domnişoara doctor în Teologie Cristina Kolovu şi doamna secretară Panaiota Karahristu, care şi-au arătat faţă de mine şi cercetarea mea ajutorul şi sprijinul lor, sub diverse moduri.
Vrednic de amintit este faptul că această lucrare de doctorat se datorează burselor şi ajutoarelor acordate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia, aducând calde mulţumiri Prea Cuviosului Părinte Arhimandrit Procopie Petridis, pentru înţelegerea şi sprijinul lui; Fundaţia de Stat pentru Burse, amintind cu adâncă recunoştinţă căldura sufletească cu care m-a înconjurat doamna directoare Areti Kalogheropulu, precum şi bunăvoinţa şefei de serviciu doamna Maria Mikedaki-Drakaki şi a doamnelor Gheorghia Mama şi Ana Hristodulu; Fundaţia Artos Zois, mulţumind din inimă domnilor profesori Savvas Aguridis şi Gheorghe Patronos, precum şi domnului Ioanis Sergopulos, preşedintele Fundaţiei, şi doamnei Areti Alexopulu; Serviciul de Solidaritate Creştină al Arhiepiscopiei Atenei, aducând alese mulţumiri Prea Cucernicului Părinte Profesor Themistoklis Hristodulu.
Un buchet de mulţumiri ofer şi personalului Secretariatului Facultăţii de Teologie din Atena şi al bibliotecilor din Atena, Bucureşti, Paris, Orléans, Londra şi Birmingham, precum şi forurilor care mi-au acordat burse de specializare sau alte forme de sprijin în străinătate: Arhiepiscopiei de Thyatira şi a Marii Britanii, cu recunoştinţă faţă de Înalt Prea Sfinţitul Grigorie, Consiliului Pontifical al Vaticanului pentru Unitate Creştină şi Episcopiei romano-catolice de Orléans, cu mulţumiri pentru episcopul Gérard Daucourt, precum şi Serviciului de Burse al Consiliului Mondial al Bisericilor.
Înţelegere deosebită mi-au acordat Înalt Prea Sfinţitul Nifon, Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei şi decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii Valahia, unde sunt asistent universitar, precum şi Prea Cucernicul Părinte Profesor Ştefan Florea, prodecanul aceleaşi Facultăţi, cărora le aduc prinosul meu de recunoştinţă. De asemenea, doresc să mulţumesc fierbinte iubiţilor mei duhovnici, Prea Cuviosului Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc şi Prea Cucernicului Părinte Profesor Florin Boitan, pentru rugăciunile în care m-au purtat şi folositoarele lor sfaturi, Prea Cucernicului Părinte Profesor Mihai Aurel, directorul Seminarului Teologic din Bucureşti, degrabă ajutător şi prieten de nădejde, precum şi atâtor oameni deosebiţi, care au pus câte o cărămidă, prin faptă şi cuvânt, la zidirea mea spirituală şi intelectuală. Aşadar, se cuvine să amintesc familiile şi numele unor adevăraţi prieteni, ca Eleni Themeli şi Liviu-Alexandru Andercou, Vasiliki şi Panaiotis Mandelos, Eleni şi Gheorghe Axiotis (†2001), fraţii Ioan şi Alexandru Batas cu familiile lor, Evripidis şi Elisabeta Moraitakis, Eleni şi Gheorghe Kostopulos, Fani şi Ioan Papadopulos, Aleka Sguraki, Vasiliki Kostopulu, Mariana şi Mihai Stănculeanu, Maria şi Valer-Cristian Tofan, Dumitru Psilodimitrakopulos, Alina Camelia Jurca, Ecaterina Popescu, Alison Landon, Nadia şi Felix Tătaru, Irina şi Nicolae Tinca, Oana şi Alexandru Iftime, Maria şi Gheorghe Barbu, fără să uit vreodată dragostea frăţească a domnului Gheorghe Vasiliadis şi a doamnei Alexandra Ntoka, la care se adaugă dragostea părintească a domnului Gheorghe Btias (†2007) şi a Maicii Teodosia, stareţa mânăstirii Sfânta Treime (Sfântul Nectarie) din Eghina, precum şi a Înaltului Nicolae, mitropolit de Mesogheia şi Lavreotiki.
Nu aş fi putut să aduc la bun sfârşit acest demers fără ajutorul fraţilor şi al surorii mele, împreună cu familiile lor: Maria şi Constantin Preotul, Nicoleta şi Nicolae, Simona-Elena şi Dumitru; precum şi fără de cel al Preoţilor Gheorghe Kritikos, Vasile Ţimuris şi Dumitru Kaţuros de la biserica Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian – Karava; Vasile Vuludakis, Filip Myaris, Ilie Frăcea, de al cărui ajutor duhovnicesc şi intelectual m-am bucurat în mod deosebit, Pashalis Grivas şi Gheorghe Haas de la biserica Sfântul Nicolae – Pefkakia, alături de Prea Cuvioşii Părinţi Arhimandriţi Iakovos Bizaurtis, stareţul mânăstirii Sfinţii Îngeri – Petraki, al cărui suport permanent mi-a fost de un mare folos, şi Ieronim Nikopulos de la biserica Sfântul Ioan Vânătorul - Vuliagmenis.
Un gând de aleasă şi adâncă recunoştinţă pentru sprijinul şi ajutorul spiritual şi intelectual adresez cu toată inima mea Prea Cucernicului Părinte Profesor Constantin Karaisaridis, iubitul meu duhovnic care cu atâta dragoste părintească şi deosebită preţuire m-a înconjurat, precum şi Prea Cucernicilor Părinţi Vasile Vuidaskis, Panaiotis Kurupis şi Dumitru Muţelos de la biserica Sfânta Marina – Ano Ilisia, care cu multă căldură sufletească au fost alături de mine.
Ion Marian Croitoru
Pagini: 508
An aparitie: 2012
Interesul pentru subiectul prezentului studiu s-a născut în timpul anilor de studenţie (1990-1994), în urma întâlnirilor şi a discuţiilor teologice, intelectuale şi spirituale pe care le-am avut cu distinsul profesor de vrednică amintire Academicianul Virgil Cândea (1927-2007). La umbra legăturii noastre de suflet creată atunci şi ancorată pentru veşnicie, una dintre seminţele semănate de iubitul meu profesor pe ogorul căutărilor mele spirituale şi intelectuale a fost ecumenicitatea Ortodoxiei, atât de bine ilustrată în secolele anterioare, însă mai puţin trăită în vremurile de acum.
Pentru edificarea acestui adevăr, îndemnul lui a fost să purced la studierea unei file din istoria Ortodoxiei, şi anume, realitatea ei trăită de un neam printre alte neamuri, adică de poporul român.
Cercetarea a fost concepută iniţial pentru secolele XVII şi XVIII, având ca obiectiv prezentarea Ortodoxiei aşa cum a fost simţită şi trăită de români în faţa curentelor vremurilor de atunci, într-o relaţie strânsă şi dincolo de barierele strâmte ale Naţionalismului, aşa cum se va şi demonstra de fapt în paginile lucrării, cu alte neamuri de aceeaşi credinţă, dar şi de alte confesiuni.
În acel timp, românii au fost expuşi, ca şi întreaga lume ortodoxă, unor intense propagande apusene, iar studiul a fost proiectat să surprindă reacţiile Bisericii Ortodoxe din Ţările Române şi diferitele forme ale luptei de apărare a credinţei, care se vor desfăşura în unitatea deosebit de valoroasă a lumii ortodoxe de atunci (Patriarhiile orientale şi Bisericile Ortodoxe din lumea slavă), în faţa presiunilor propagandei romano-catolice şi a celei protestante, precum şi în faţa inovaţiilor Iluminismului.
Însă, datorită bogăţiei materialului documentar strâns şi a masivităţii lucrării ce ar fi rezultat din ducerea la bun sfârşit a proiectului, precum şi datorită timpului limitat de a pune capăt studiului sub forma tezei de doctorat, am fost obligat să mă rezum doar la secolul al XVII-lea şi numai la aspectul legat de propaganda protestantă, de vreme ce aceasta a dominat în acel secol.
Despre subiectele şi personajele tratate în acest studiu s-au scris mai multe sau mai puţine, însă, lipsea o lucrare de sinteză, dar şi de analiză, în acelaşi timp, a unor opere teologice în spiritul epocii respective, aspecte care vor constitui şi unicitatea studiului de faţă, menit să atragă atenţia tocmai asupra zestrei spirituale moştenite de români încă de la formarea lor ca popor şi a luptelor de apărare a acestei moşteniri, sub diferite forme şi cu multe sacrificii, în ecumenicitatea Ortodoxiei care se trăia în acele epoci.
Desigur că multe probleme am avut de întâmpinat pe parcursul redactării acestui studiu, unele de ordin economic, altele de natură administrativă, la care se adaugă şi cele legate de spiritul naţionalist străin Ortodoxiei, dar cultivat, în mod paradoxal, peste tot în lumea ortodoxă de unele cercuri. Toate acestea au fost depăşite prin puterea şi ocrotirea Bunului Dumnezeu Celui în Treime slăvit, prin mijlocirile Maicii Domnului şi rugăciunile Sfinţilor, astfel ca prin încurajarea şi întărirea unor oameni de inimă să purced la terminarea lucrului început.
Drept care, pentru scrierea acestei lucrări se cuvine să aduc un omagiu de recunoştinţă reputatului meu profesor Virgil Cândea şi prinos de alese mulţumiri domnului profesor Constantin Skuteris, coordonatorul tezei de doctorat, pentru îndrumarea timp de mulţi ani şi înţelegerea de care m-am bucurat, sprijinul şi îndemnurile date, încrederea şi răbdarea acordate, interesul şi grija manifestate faţă de persoana mea.
Aceleaşi mulţumiri le aduc şi profesorilor din comisia referenţilor ştiinţifici, domnilor Vasile Iannopulos şi Nicolae Xexakis, care mi-au arătat multă înţelegere şi răbdare, dându-mi şi preţioase sfaturi.
Pe lângă cei menţionaţi mai sus, mulţumirile mele se îndreaptă şi către distinşii profesori Prea Cucernicul Părinte Gheorghe Metallinos, Decanul Facultăţii de Teologie, Înalt Prea Sfinţitul Hrisostom Savatos, mitropolit de Mesinia, Prea Cucernicul Părinte Dumitru Tzerpos, precum şi către domnii Nicolae Tzirakis, Vlasios Fidas, Panaiotis Bumis, Emanuel Constantinidis şi Dumitru Gonis, domnişoara lector Marina Kolovopulu, domnişoara doctor în Teologie Cristina Kolovu şi doamna secretară Panaiota Karahristu, care şi-au arătat faţă de mine şi cercetarea mea ajutorul şi sprijinul lor, sub diverse moduri.
Vrednic de amintit este faptul că această lucrare de doctorat se datorează burselor şi ajutoarelor acordate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia, aducând calde mulţumiri Prea Cuviosului Părinte Arhimandrit Procopie Petridis, pentru înţelegerea şi sprijinul lui; Fundaţia de Stat pentru Burse, amintind cu adâncă recunoştinţă căldura sufletească cu care m-a înconjurat doamna directoare Areti Kalogheropulu, precum şi bunăvoinţa şefei de serviciu doamna Maria Mikedaki-Drakaki şi a doamnelor Gheorghia Mama şi Ana Hristodulu; Fundaţia Artos Zois, mulţumind din inimă domnilor profesori Savvas Aguridis şi Gheorghe Patronos, precum şi domnului Ioanis Sergopulos, preşedintele Fundaţiei, şi doamnei Areti Alexopulu; Serviciul de Solidaritate Creştină al Arhiepiscopiei Atenei, aducând alese mulţumiri Prea Cucernicului Părinte Profesor Themistoklis Hristodulu.
Un buchet de mulţumiri ofer şi personalului Secretariatului Facultăţii de Teologie din Atena şi al bibliotecilor din Atena, Bucureşti, Paris, Orléans, Londra şi Birmingham, precum şi forurilor care mi-au acordat burse de specializare sau alte forme de sprijin în străinătate: Arhiepiscopiei de Thyatira şi a Marii Britanii, cu recunoştinţă faţă de Înalt Prea Sfinţitul Grigorie, Consiliului Pontifical al Vaticanului pentru Unitate Creştină şi Episcopiei romano-catolice de Orléans, cu mulţumiri pentru episcopul Gérard Daucourt, precum şi Serviciului de Burse al Consiliului Mondial al Bisericilor.
Înţelegere deosebită mi-au acordat Înalt Prea Sfinţitul Nifon, Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei şi decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii Valahia, unde sunt asistent universitar, precum şi Prea Cucernicul Părinte Profesor Ştefan Florea, prodecanul aceleaşi Facultăţi, cărora le aduc prinosul meu de recunoştinţă. De asemenea, doresc să mulţumesc fierbinte iubiţilor mei duhovnici, Prea Cuviosului Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc şi Prea Cucernicului Părinte Profesor Florin Boitan, pentru rugăciunile în care m-au purtat şi folositoarele lor sfaturi, Prea Cucernicului Părinte Profesor Mihai Aurel, directorul Seminarului Teologic din Bucureşti, degrabă ajutător şi prieten de nădejde, precum şi atâtor oameni deosebiţi, care au pus câte o cărămidă, prin faptă şi cuvânt, la zidirea mea spirituală şi intelectuală. Aşadar, se cuvine să amintesc familiile şi numele unor adevăraţi prieteni, ca Eleni Themeli şi Liviu-Alexandru Andercou, Vasiliki şi Panaiotis Mandelos, Eleni şi Gheorghe Axiotis (†2001), fraţii Ioan şi Alexandru Batas cu familiile lor, Evripidis şi Elisabeta Moraitakis, Eleni şi Gheorghe Kostopulos, Fani şi Ioan Papadopulos, Aleka Sguraki, Vasiliki Kostopulu, Mariana şi Mihai Stănculeanu, Maria şi Valer-Cristian Tofan, Dumitru Psilodimitrakopulos, Alina Camelia Jurca, Ecaterina Popescu, Alison Landon, Nadia şi Felix Tătaru, Irina şi Nicolae Tinca, Oana şi Alexandru Iftime, Maria şi Gheorghe Barbu, fără să uit vreodată dragostea frăţească a domnului Gheorghe Vasiliadis şi a doamnei Alexandra Ntoka, la care se adaugă dragostea părintească a domnului Gheorghe Btias (†2007) şi a Maicii Teodosia, stareţa mânăstirii Sfânta Treime (Sfântul Nectarie) din Eghina, precum şi a Înaltului Nicolae, mitropolit de Mesogheia şi Lavreotiki.
Nu aş fi putut să aduc la bun sfârşit acest demers fără ajutorul fraţilor şi al surorii mele, împreună cu familiile lor: Maria şi Constantin Preotul, Nicoleta şi Nicolae, Simona-Elena şi Dumitru; precum şi fără de cel al Preoţilor Gheorghe Kritikos, Vasile Ţimuris şi Dumitru Kaţuros de la biserica Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian – Karava; Vasile Vuludakis, Filip Myaris, Ilie Frăcea, de al cărui ajutor duhovnicesc şi intelectual m-am bucurat în mod deosebit, Pashalis Grivas şi Gheorghe Haas de la biserica Sfântul Nicolae – Pefkakia, alături de Prea Cuvioşii Părinţi Arhimandriţi Iakovos Bizaurtis, stareţul mânăstirii Sfinţii Îngeri – Petraki, al cărui suport permanent mi-a fost de un mare folos, şi Ieronim Nikopulos de la biserica Sfântul Ioan Vânătorul - Vuliagmenis.
Un gând de aleasă şi adâncă recunoştinţă pentru sprijinul şi ajutorul spiritual şi intelectual adresez cu toată inima mea Prea Cucernicului Părinte Profesor Constantin Karaisaridis, iubitul meu duhovnic care cu atâta dragoste părintească şi deosebită preţuire m-a înconjurat, precum şi Prea Cucernicilor Părinţi Vasile Vuidaskis, Panaiotis Kurupis şi Dumitru Muţelos de la biserica Sfânta Marina – Ano Ilisia, care cu multă căldură sufletească au fost alături de mine.
Ion Marian Croitoru