Mineiul pe septembrie

„Luna septembrie, care deschide anul bisericesc ortodox, cuprinde sărbători şi zile de pomenire ale unor mari Sfinţi ai creştinătăţii, pentru a căror cinstire imnografii au alcătuit numeroase tropare, stihiri şi canoane, cuprinse în Mineiul pe septembrie. 
Prima zi a acestei luni este dedicată indiciului sau indictionului, mai precis începerii anului bisericesc. Indictionul era, la romani, o perioadă de 15 ani, convenţie temporală utilizată în strângerea dărilor către imperiu, devenită mai târziu unitate de măsură a timpului, păstrată şi în Imperiul bizantin. Ca zi de începere a indictionului a fost aleasă iniţial ziua de 23 septembrie, ziua de naştere a primului împărat roman, Octavian Augustus (63 î.Hr. – 14 d. Hr.). Acesta fost începutul anului civil până în secolul al V-lea, Biserica serbând în această zi primul eveniment din istoria Noului Testament, şi anume Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul (Luca 1, 1-25). începând cu anul 462, binecredinciosul împărat bizantin Leon I (457 – 474) a mutat începutul indictionului la 1 septembrie, zi pe care imnografla bisericească a împodobit-o ulterior cu rugăciuni adecvate începutului de an, pentru binecuvântarea anului, pentru buna întocmire a văzduhului, pentru îmbelşugarea roadelor pământului, pentru pacea şi bunăstarea poporului dreptcredincios. Această zi aminteşte şi de Sărbătoarea trâmbiţelor din Vechiul Testament (Levitic 23, 24-25), dar şi de începutul propovăduirii Mântuitorului Iisus Hristos în sinagoga din Nazaret unde, dându-I-se cartea Prorocului Isaia, a citit aceste cuvinte: Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima. să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea. să vestesc anul cel plăcut al Domnului (cf. Isaia 61, 1-2). 
Astăzi, Bisericile Ortodoxe de pretutindeni consideră ziua de 1 septembrie şi ca Zi a rugăciunii pentru mediu, văzut ca dar al lui Dumnezeu către oameni, care însă trebuie să manifeste responsabilitate faţă de creaţie. De asemenea, în aceeaşi zi, Biserica Ortodoxă Română a înscris în calendar şi pomenirea Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), originar din Dobrogea, iniţiatorul cronologiei creştine, în secolul al Vl-lea. 
In această lună Biserica serbează două mari praznice: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) şi înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), sărbători cu semnificaţie teologică pentru începutul anului bisericesc. Prin cinstirea Maicii Domnului, Biserica propovăduieşte învăţătura ortodoxă despre pregătirea întrupării Fiului veşnic al lui Dumnezeu prin Naşterea Fecioarei Maria, care va deveni Maica Domnului Iisus Hristos, iar sărbătoarea înălţării Sfintei Cruci ne arată puterea iubirii smerite a lui Hristos ca fiind mai tare decât păcatul, iadul şi moartea. 
Alături de aceste praznice, în luna septembrie sunt pomeniţi Drepţi şi Proroci ai Vechiului Testament (Prorocul Moise, Dreptul Ghedeon, Prorocii Iona şi Baruh), Ucenici ai Mântuitorului (Evanghelistul Ioan), Sfinţi ai vremurilor apostolice (Drepţii Ioachim şi Ana, Drepţii Zaharia şi Elisabeta, Comeliu Sutaşul, Apostolul Codrat, Martirul Petroniu, Sfintele Zenaida şi Filonila), mari Ierarhi ai Bisericii (Ioan Postitorul, Antim al Nicomidiei, Vavila al Antiohiei, Visarion al Larisei, Grigorie al Armeniei, Sfinţii Părinţi de la Sinodul al treilea Ecumenic), Mucenici (Eustatie Plachida, Mamant) şi Muceniţe (întâia Muceniţă Tecla, Eufimia, Sofia cu fiicele sale, cele 40 de Muceniţe din Adrianopol), Mărturisitori (Cuviosul Hariton), Cuvioşi (Simeon Stâlpnicul, Chiriac Sihastrul) şi Cuvioase (Teodora din Alexandria), dar şi netrupeşti Puteri (Arhanghelul Mihail). 
Biserica Ortodoxă Română cinsteşte, în această lună, alături de Cuviosul Dionisie Exiguul (1 septembrie), pe următorii Sfinţi daco-romani şi români: Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (7 septembrie), Onufrie de la Vorona şi Chiriac de la Tazlău (9 septembrie), Cuviosul Ioan de la Prislop şi Mucenicii din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian (13 septembrie), Ierarhul Iosif cel Nou de la Partoş – Mitropolitul Banatului şi Marele Mucenic Nichita (15 septembrie), Ierarhul Mucenic Teodosie de la Brazi – Mitropolitul Moldovei (22 septembrie), Voievodul Neagoe Basarab (26 septembrie) şi Ierarhul Martir Antim Ivireanul – Mitropolitul Ţării Româneşti (27 septembrie). 
Cu excepţia Mucenicilor dobrogeni, toţi Sfinţii români enumeraţi au Slujbe aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, slujbe care au fost introduse în volumul de faţă, cu binecuvântarea noastră. 
Beneficiind de o diortosire atentă a textului imnografic, precum şi de îndrumări tipiconale precise, prezenta ediţie a Mineiului pe septembrie se adresează tuturor celor ce iubesc bună-cuviinţa casei lui Dumnezeu, în primul rând preoţilor şi cântăreţilor bisericeşti, dar şi teologilor şi tuturor credincioşilor cinstitori ai Sfinţilor şi iubitori ai sfinţeniei”. (Prefața semnată dePreafericitului Părinte Patriarh Daniel)