Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, vol. IV, tomul 1

Una dintre cele mai imporatnte scrieri ale Sântului Chiril este Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan. Ea pare să fie scrisă înainte de Sinodul al III-lea Ecumenic. [...] Gândirea dogmatică a Sfântului Chiril din acest comentariu urmărește în mod esențial apărarea dumnezeirii lui Hristos întrupat ca om [...] Dumnezeirea lui Hristos este pusă ăn relief în mod deosebit prin caracterizarea ei ca Viață, ca Lumină, ca Putere prin Sine. Cele create au ceea ce au prin primire de la un Izvor care le are prin Sine. El este în acest sens Absolutul, și trebuie să existe o astfel de existență prin Sine, deci fără început, fără sfârșit și nemărginită sau desăvârșită și de supremă înălțime în ceea ce este. Cele create depind în toate de altele și, în ultimă analiză, de acel Izvor independent, de la Care primesc toate prin împărtășire. Dumnezeirea are toate prin Sine sau prin fire. Dar firea, care are sau este toată prin Sine, trebuie să aibă și bucuria iubirii desăvârșite, care înseamnă o comuniune de Persoane unite în grad suprem în unitatea firii. Sfântul Chiril întemeiază astfel, în mod genial, hristologia și învățătura despre Sfânta Treime. Dumnezeirea ca existență absolută este astfel tema fundamentală în gândirea Sfântului Chiril în această operă.

Preotul Academician Dumitru Stăniloae